Nadia se afla într-o pasă a vieţii sale destul de crucială. Fusese logodită cu un bărbat de mai bine de un an şi jumătate , fiind suficient de naivă să creadă că povestea ei va avea un final fericit şi se va şi căsătorii cu acel tip. O înşelase, o umilise, o făcuse de râs în faţa prietenelor şi se mai şi căsătorise pe deasupra cu una din prietenele ei. Se săturase atât de tare să fie luată de proastă... de ce toată lumea considera că dacă o femeie arată bine e neapărat proastă bătută în cap? Nu era cazul ei. Ştia că nu e un geniu briliant, capabil să inventeze ceva peste teoria relativităţii, însă era defapt destul de isteaţă şi găsea soluţii practice pentru viaţa de zi cu zi. Ce avea ea nevoie era să găsească pe cineva care să îi vadă toată aceste calităţi.
Aşa că îşi luase inima în dinţi şi pentru a ieşi si a se înveselii îşi făcuse un împrumut în bancă şi reuşise să îşi achiziţioneze o casă pe plajă.
După ce se instalase primul lucru pe care-l făcuse fu să se şi ducă pe plajă, îmbrăcată în costum şi să se aşeze pe un şezlong şi să citească o carte. Era prima oră a dimineţii şi cu siguranţă trebuia să mai aştepte să se răcească apa ca să poată face şi o bălăceală.

Nadia: